- dintr-un motiv sau altul
- for one reason or another.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
dintr-un motiv sau altul
Look at other dictionaries:
substituţie — SUBSTITÚŢIE, substituţii, s.f. Substituire, înlocuire. ♦ spec. Fenomen prin care un atom sau un grup de atomi din molecula unui corp chimic compus este înlocuit prin alt atom sau grup de atomi, provenind de la un alt corp chimic. ♦ spec. (mat.)… … Dicționar Român
loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… … Dicționar Român
mobil — MOBÍL, Ă, mobili, e, adj., s.n. 1. adj. Care se mişcă, se deplasează sau care poate fi mişcat, deplasat. ♢ Bunuri mobile sau avere mobilă = avere constând din obiecte care se pot transporta dintr un loc în altul. 2. s.n. Corp în mişcare. 3. adj.… … Dicționar Român
sat — SAT, sate, s.n. 1. Aşezare rurală a cărei populaţie se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura. ♢ expr. Satul lui Cremene sau sat fără câini = loc fără stăpân, fără control, în care oricine poate face ce doreşte. 2. Locuitorii dintr un sat… … Dicționar Român
aşa — AŞÁ adv., adj. invar. I. adv. (Modal) 1. În felul acesta; astfel. ♢ loc. adj. Aşa zis sau aşa numit = pe nedrept sau convenţional numit astfel; pretins, fals, aparent, impropriu. ♢ expr. Aşa o fi = e posibil; poate. Şi aşa = în orice caz; oricum … Dicționar Român
palmă — PÁLMĂ1, palme, s.f. 1. Partea dinăuntru a mâinii, de la încheietura cu antebraţul până la vârful degetelor. ♢ loc. adj. şi adv. Ca în palmă = a) cu suprafaţa netedă, plană; b) (care este) foarte bine; c) (care este) în cele mai mici amănunte. ♢… … Dicționar Român
variaţie — VARIÁŢIE, variaţii, s.f. 1. Schimbare, transformare; stare a unui lucru care se prezintă sub diferite forme, în mod variat; trecere de la o formă la alta; aspect variabil, schimbător. ♢ (mat.) Variaţia unei funcţii = diferenţa dintre valorile… … Dicționar Român
ţigan — ŢIGÁN, Ă, ţigani, e, s.m., adj. I. s.m. 1. Persoană ce face parte dintr o populaţie originară din India şi răspândită în mai toate ţările Europei, trăind în unele părţi încă în stare seminomadă. ♢ expr. A arunca moartea în ţigani = a arunca vina… … Dicționar Român
buză — BÚZĂ, buze, s.f. l. Fiecare dintre cele două părţi cărnoase care mărginesc gura şi acoperă dinţii. ♢ Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este uşor despicată (ca la iepure). ♢ expr. (fam.) A rămâne cu buzele umflate … Dicționar Român
